Facebook tocmai mi-a
amintit că acum un an primeam răspunsul de la Editura Polirom și „Feliile de
lămâie” porneau pe drumul spre publicare. A urmat un an atât de
amestecat încât mi-e greu să vorbesc despre el, bucuria de a putea ține cartea
în mână s-a amestecat cu tristeți de tot felul (și o să spun aici doar că de
curând am pierdut doi prieteni dragi).
Am tot scris aici pe
blog despre nașterea cărții și despre lansări, despre cronici și tot felul de
evenimente (se regăsesc pe blog sub tag-ul Felii de lămâie). Acum, că a trecut un an de la acel moment de bucurie, poate ar
trebui să privesc în urmă cu puțină detașare și să văd ce mi-a adus cu adevărat
acest an:
Mi-a adus cititori,
nu atât de mulți câți mi-am dorit, dar numărul a fost compensat de căldura cu
care mulți dintre ei (unii complet necunoscuți) mi-au împărtășit impresiile lor
despre carte, despre personaje, felul cum unele întâmplări i-au emoționat sau
amuzat, cum s-au regăsit în ele. Cred că asta a fost de fapt cea mai mare
bucurie a mea legată de carte.
Mi-a adus cronici (bune și rele), invitații la evenimente,
emisiuni la radio și interviuri. M-am bucurat să cunosc oameni care scriu cărți, care scriu despre cărți, care ajută cărțile să ajungă la cititori. Și,
chiar dacă nu este în firea mea să aleg lumina reflectoarelor, o perioadă am
căutat-o, din dorința și speranța că așa „Feliile de lămâie” vor ajunge la cât
mai mulți cititori. Prima jumătate a anului a fost atât de aglomerată, dacă e
să mă gândesc că toate astea se suprapuneau peste un job full-time și peste responsabilități de
familie, încât aproape am pierdut din vedere că toată agitația a pornit de
la scris. Pentru care nu mai aveam deloc timp. Așa că am hotărât să fac un pas
înapoi și să mă întorc la poveștile mele.
Dar îmi doresc în continuare ca „Feliile de lămâie” să
ajungă la alți și alți cititori.
Nu prea am mai văzut cartea prin librării, și, chiar dacă
o fi, e pitită mult prea bine, atât de bine că nu are nicio șansă să fie descoperită
din întâmplare de un cititor, care să pună mâna pe ea, să o răsfoiască și să se
hotărască apoi să o cumpere. Dar se poate comanda de pe net, de pe site-ul Editurii Polirom aici sau de pe Libris (cu transport gratuit) aici.
„Feliile de lămâie” își așteaptă încă cititorii.
Ajutați-le cu un share.
(AV - 28 noiembrie 2015)
