(talking heads)
O masă pentru cinci persoane? Pe aici.
- Dă-mi și mie
meniul ăla, te rog.
-
Nu știu de ce ne-au dat doar trei.
-
Poate fac un studiu, cum se împart trei meniuri la cinci oameni.
-
Ei, doar nu e vorba de pâini.
-
Sau de pești.
-
Ba chiar de asta-i vorba, azi e dezlegare la pește. O să-mi iau păstrăv la
grătar.
-
Și eu. Cu salată verde.
-
Mai bine somon că n-are oase.
-
Las' că mă descurc cu oasele. Somonul îngrașă.
-
Da-i mai sănătos pentru inimă.
-
Adică o să fii o grăsană sănătoasă.
-
Jim, încetează!
- Până la urmă
ce i-ai luat mamei tale de ziua ei?
-
Un aparat de tensiune de ultima generație, cu afișaj electronic și treizeci de
memorii.
-
Mai bine-i luai un câine, îl plimba de două ori pe zi prin parc și scăpa de
problemele cu tensiunea.
-
Maică-mea spune că de la o vârstă cel mai bun prieten al omului e aparatul de
tensiune.
-
Și nici nu trebuie să-l plimbi prin parc.
-
Puteai să-i iei o pisică, toate studiile zic că o pisică-ți prelungește viața.
-
Cu cât?
-
Nu știu. Dar o pisică în casă reduce stresul și crește automat speranța de
viață.
-
Și sexul reduce stresul. Și nici nu lasă atâta păr prin casă.
- Aiurea, știu eu un tip care a-ncurcat-o fiindcă nevastă-sa i-a găsit un fir
de păr roșcat în chiloți.
- Ha! Era
blondă?
- Poate era
daltonistă.
- Nevasta sau
amanta?
- Așa-i trebuie dacă
n-a fost atent la culoarea părului.
- Știu un tip
care nu și-o trage decât cu gemene. Acum înțeleg de ce.
-
Termină cu ciudații tăi!
- Oare gemenii își iau pisici gemene?
-
Probabil.
-
Cum se face că am ajuns iar la pisici? Parcă vorbeam despre sex.
-
Vorbeam despre sex și pisici. Și despre mama lui Jim.
- Mama are
șaptezeci de ani. Și e mulțumită cu aparatul de tensiune.
-
Mai sunt și alte ocazii. De Crăciun poți să-i iei o pisică.
-
Dar speranța de viață nu-i același lucru cu durata de viață.
-
Oare?
-
Oricum, statistica nu merge-n familia noastră. Am rămas toți în afara clopotului
lui Gauss.
- Sunteți o
familie de oi negre.
-
Chiar, într-o familie de oi negre ce se-ntâmplă cu oaia albă?
- E făcută
pastramă. Hai, dă-mi odată meniul ăla.
- Stai un pic.
-
Trei meniuri la cinci oameni. Trebuie să aplicăm metodele de teambuilding.
-
Cine e liderul de grup?
-
Eu sunt cel care se opune mereu. O să iau cârnați cu varză.
-
Suntem un grup fără lider. Altfel n-ai lua cârnați când toți ținem post.
-
Nici eu nu țin post. O să iau coaste de berbecuț.
-
Încă o dovadă că bărbații sunt păcătoși. Fără excepție.
-
Suntem doi contra trei. Nu-i cinstit.
-
Căutați mărul.
-
Au plăcintă cu mere. Și e de post.
-
Plăcinta cu mere – aia de post, bineînțeles - e dovada cea mai clară că Adam și
Eva au fost niște ageamii.
-
De ce?
-
N-au făcut analiza SWOT[1]. Și nu
și-au stabilit corect obiectivele.
-
Exact. Mărul versus plăcinta cu mere.
-
Plăcinta cu mere îngrașă.
-
Și cârnații îngrașă.
-
An apple a day keeps the doctor away.
- Oare cât cântărește o coastă?
-
Mai nimic. De-aici a pornit tragedia, Eva nici nu și-a dat seama când a început
să se îngrașe.
-
Mai bine-i luai maică-tii o bandă de alergare. Și când mergeai în vizită o
foloseai și tu și nu mai era nevoie să te duci la sală.
-
O bandă dublă să aibă loc și pisica. Să fie amândouă suple și sănătoase.
-
N-am văzut nicăieri pisici mai slabe ca-n Grecia. Ți se rupea sufletul. Și nu
ne lăsa să le hrănim la restaurant.
-
Da' ce, aveau restaurante pentru pisici?
-
Termină, Jim!
-
Gândire de țărani…
-
Te rog, fermieri. Ca să te exprimi politically
correct.
- Ideea e că nu
le dădeau de mâncare fiindcă pisica trebuie să mănânce șoareci.
-
Păi chiar asta trebuie să mănânce. Numai motanul nostru s-a împrietenit cu
șoarecii. Am dat o avere pe curse electronice de ultima generație și asta
pentru că viața la bloc i-a dereglat genele.
-
Pisica vecinei noastre a căzut de la etajul șapte și n-a pățit aproape nimic.
-
Mai bine cădea vecina. Ne inundă mereu.
-
Ce-nseamnă aproape nimic?
-
A avut ușoare amețeli.
-
Poate le avea dinainte și de-asta a căzut.
-
Poate avea tensiune.
-
Mai bine că nu i-ai luat pisică, ar fi trebuit să-i iei și ei aparat de
tensiune.
-
Normal că n-a pățit aproape nimic, dar
dac-ar fi căzut de la doi pățea. Așa a avut timp să se relaxeze.
-
Deci să nu fac experiențe pe Mitzi.
-
Doar dacă te muți de la șapte în sus.
- Corpurile în cădere ating la un moment dat viteza
terminală, când accelerația devine zero fiindcă gravitația e compensată de forța
de frecare a corpului cu aerul.
-
Radu e gânditorul în grup.
-
Terminal înseamnă că o termină.
-
Normal.
- Ba nu, pisica
se relaxează, își întinde labele în lateral și devine un fel de parașută.
-
Nu vorbi așa de pisica mea! E castrată.
-
Și coada la ce folosește?
-
Schimbă direcția cu ea.
-
O ține pe post de antenă și prinde ProTV-ul.
-
N-are de ce, e campanie electorală. N-o interesează.
Bună ziua, v-ați hotărât ce comandați?
…
-
Despre ce vorbeam?
-
Despre nimic, ca de obicei.
-
Ba vorbeam despre campania electorală la pisici.
-
La ele e simplu, au leul și nu mai trebuie să aleagă pe nimeni.
- Mai bine adu-ți aminte de Ferma Animalelor. Și-n plus leul e-n devalorizare de prea mult timp.
-
A fost totuși o perioadă bună înainte de criză.
-
Dar criza a venit de la americani.
- Și Jim a venit tot de la americani.
-
Jim n-a venit de la americani, ci s-a
întors de la americani. E o mare
diferență.
-
Care-i diferența între un prost și un deștept?
-
Niciuna. Depinde din ce parte-l vezi.
-
Din ce parte a oceanului?
-
Nu începe. Unora le place Miorița.
-
Tuturor ne place. De-asta mi-am comandat coaste de berbecuț.
-
Totul se învârtește în jurul coastelor.
-
Normal, de-acolo a apărut Eva.
-
Acum sunt deja prea multe.
-
Coaste?
-
Și coaste și Eve.
Dumneavoastră ați comandat coaste de
berbecuț? Ne pare rău, s-au terminat. Poate doriți altceva…
photo: Joan Miro, "Carnival of Harlequin", 1924
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu